In dimineata de 18 mai, o zi foarte importanta si speciala pentru noi toti, ne-am trezit odata cu gainile, din cauza gandurilor ce ne framantau. Cu ochii inca lipiti, usor confuzi de ce se intampla cu noi, am facut rapid bagajele, le-am urcat in autocar si am pornit spre piata centrala a orasului Zalau.

Dupa o cafea zdravana, parca ne dezmeticeam si fiecare isi amintea exact ce si cum are de facut pentru ca urma o zi foarte agitata, in care atentia si eficienta erau cuvintele cheie.

(more…)

Sambata, la ora 5.00, ceasul a fost mai prompt ca niciodata si mi-am dat seama ca nu era de glumit cu punctualitatea la un eveniment de asemenea proportii. Ioana ne-a vorbit la training-ul final despre atributiile pe care fiecare le avea, despre felul in care trebuia sa le oferim participantilor experiente de neuitat in orasul lor si a precizat ca la ora 5:45 toata lumea trebuia sa fie pe pozitii, pentru a putea ajunge la timp in piata unde urma sa se desfasoare cel mai mare eveniment sportiv din Zalau.

(more…)

Pregatirile pentru Ziua Sportului TenarisSilcotub au continuat astazi, vineri 17 mai, dar la Zalau. Echipa care s-a deplasat la fata locului a amenajat intreg platoul din centrul orasului. Internii nostri ne povestesc, in culori, cum a fost ziua de astazi, in pagini noi de jurnal.

Am ajuns in ziua a doua. Pana acolo, trebuie trecut in revista drumul frumos dar si obositor dintre Bucuresti si Zalau. 540 km parcursi in aproape 8 ore mi-au intarit inca o data convingerea, daca mai era nevoie, ca Romania este o tara minunata, o tara in care abunda peisajele pitoresti, locuri ce par a fi inca neatinse de lumea moderna (si da, asta este ceva bun).

(more…)

15:02 – „Aduceti prelatele, a inceput ploaia!”

Asta aud strigandu-se in exterior, cand ma asez la laptopul inghesuit intre cutiile cu tricouri pentru a-mi incepe jurnalul de astazi. Eu am fost invitat la izolare in cabanuta din lemn pe care echipa pastel a tranformat-o in magazie. - Sa-mi fac griji pentru ca nu e gata cortul presei, la care lucram acum 5 minute? – Sa merg sa mananc, pentru ca a ajuns pranzul? Aaa, cel mai bine notez impresiile zilei si dupa aceea imi continui treaba (daca nu cumva Vali si baietii o vor da gata pana atunci).

(more…)

Va povesteam ieri de pregatirile care se fac in agentie inainte de a porni la drum, de toate documentele importante si detaliile majore care se pun la punct inainte de a veni la fata locului, in orasul Zalau. Acestea fiind rezolvate, am pornit la drum. Un drum luuuuung, cu opriri dese, cu serpentine care mai de care mai abrupte, cu peisaje speciale, a carui oprire a fost desigur cabana “La Gradina”. O pensiune curata, calduroasa si foarte primitoare.

(more…)

Am inceput sesiunile de internship la pastel. Este grozav, pentru primul eveniment studentii lucreaza cot la cot cu echipa pastel. Au pus la punct, la Bucuresti, ultimele detalii ale evenimentului de sambata, Ziua Sportului TenarisSilcotub de la Zalau.  Vor sa ne si impartaseasca experientele lor intr-un jurnal care va continua si zilele urmatoare, de la locul faptei, adica de la Zalau. Fiti cu ochii pe noi.

7:30 – Ceasul nu ma iarta nici in dimineata asta, cu atat mai mult ca de azi incepe adevarata „experienta pastel”. In ultima perioada, mi s-a intiparit in minte sintagma aceasta, insa abia acum incep sa realizez ce inseamna cu adevarat.

Ieri am patruns in lumea pastelata pe care o stiam doar din pozele care m-au ajutat sa identific sediul agentiei (citisem pe blog ca s-au intamplat lucruri minunate la Noapte alba a agentiilor in „biroul cu hublou”, hublou care mi-a sarit in ochi odata ce am coborat din taxi). E impresionant cum pastel reuseste sa te faca sa te simti ca acasa inca din momentul in care pasesti in curte si te intampina la usa cele 2 ghivece inflorate, in forma de cizme – prima mea experienta bright pe ziua de ieri!

(more…)

Draga jurnal, fac un internship. Si acum ce urmeaza? Ma mandresc cu asta? Nu, e doar un pas. Inca unul. Dar unul important. Ce are pastel si nu are nicio alta agentie? Ce ne-a oferit si nu ne putea oferi nimeni altcineva? Desigur, nu e nimic material. Pentru mine a fost o intoarcere la origini. Ma intorc in ciclul primar, la ora de Lucru Manual. Ma intorc la gimnaziu, cand nu-mi pasa daca la ora de Sport transpir sau ma murdaresc atat timp cat ma distrez. Ma intorc in liceu, la ora de Educatie Antreprenoriala, cand aflu ca orice inceput de drum e greu si anevoios. Si ma intorc in perioada facultatii, cand ni se preda prea multa teorie, cand noi doream doar sa practicam meseriile promise. La toate astea ma gandesc si pot trage o paralela atunci cand incep un internship.

(more…)

Trebuie sa va marturisesc ca de trei zile traiesc intr-o poveste. Timpul, pur si simplu, zboara ca nebunul, efectiv nu il mai pot  masura. Ma gandesc cu groaza doar la sentimentele de melancolie ce se vor instala cat de curand.

(more…)

Dintotdeauna spanacul mi-a displacut din cauza texturii, a gustului aspru verde, amestecat cu usturoi. Nici macar laptele din compozitie nu reusea sa il mai indulceasca, in opinia mea. I-am redescoperit insa gustul surprinzator, aromat si texturat. A fost nevoie doar de un simplu ingredient care sa imi trezeasca simturile si sa ii dea preparatului o alta semnificatie.  (more…)